Stau intr-o sedinta de vreo ora, si ma minunez. Paharul furiei mele (un fel de "Iarna vrajbei noastre", daca ati avut inspiratia sa cititi..) s-a umplut.
Fauna si discursul corporatist au un iz aparte.
Cacat imputit combinat cu mireasma de liliac.
Pe de-o parte te adoarme cu parfumul ei lenes, care promite colaci cu caini in coada, si pe de alta parte iti stimuleaza glandele lacrimale prin duhoarea termenilor insipizi si lipsa de continut uman a orice inseamna comunicare, relationare, ancorare in realitate.
Un fel de feedback is 50 dus la extrem.
JV, GRP, OP, SME, SMT, IPR, UAT, GD, CSS, MPP, PPT, Q310, SME, DBA, margele si margelute insirate d'am pulea pe o sfoara care nu spune nimic.
E si normal defapt. Sforile nu vorbesc. Se trag, cel mult.
De cand prestez eu servicii in slujba altora - 6 ani mai ezagt - n-am avut o mai mare aversiune pentru tot ce inseamna munca. Munca la altu in ograda, bineinteles. Cum nu intrevad surse alternative de venit la orizont, va trebui totusi sa ma complac in situatia asta, de angajat.
However, nu la actualul loc. Ci la viitorul. Adica altul.
Bukakeeeee, I say! Pe ei :))
RăspundețiȘtergereStai si tu pe pilot automat. Un fleac. Te-au ciuruit :P